Cum se pune diagnosticul în vertij
Veti fi sanatosi daca va doriti acest lucru si va ingrijiti de sanatatea voastra.
I Asadar m-am hotarat sa scriu cateva randuri pentru voi cu ajutorul dnei. dr. Andreea Popescu CUM SE PUNE DIAGNOSTICUL IN VERTIJ o stiinta in multi pasi .
Indiferent de specialitate, un medic experimentat isi da seama de la primele formule de salut in ce tipologie se incadreaza un pacient nou.
Psihologic vorbind, pentru ca, in functie de acest lucru, medicul va sti sa prelucreze informatiile date de pacient, ocolind pe cat posibil factorul subiectiv.
Dar sa incepem cu inceputul : prima etapa a evaluarii unui pacient este anamneza, adunarea datelor personale relevante despre simptome, istoric boala s.a.m.d.
Anamneza este de fapt povestea pacientului. Extrem de importanta, pentru ca ofera elemente-cheie in diagnostic; se spune ca, daca la finalul « povestirii » medicul nu are deja o « banuiala »in ceea ce priveste diagnosticul, nu va avea nici dupa o serie intreaga de teste, oricat de sofisticate ar fi acestea; practic, anamneza dicteaza calea pe care se merge mai departe in diagnostic(ce teste urmeaza a fi facute).
Exista si o ordine, un anumit fir al povestii care e bine sa fie respectat pas cu pas si care ajuta medicul in a intelege mai bine situatia.
Altfel, daca povestea este prea incalcita, risca sa ajunga si medicul la fel de ametit ca si pacientul la finalul povestirii. Acest principiu al coerentei si cronologiei, plus elementele »cheie » (adica amanuntele extrem de importante in diagnostic, dar care de multe ori pot fi neglijate de pacient) au dus la construirea unui chestionar adecvat pe care pacientul il completeaza cu ajutorul medicului la inceputul consultatiei.
Este un moment bun, acest articol, pentru a ne ruga pacientii sa nu se supere atunci cand suntem nevoiti sa le intrerupem povestirea ca sa ii readucem pe firul coerent al povestii lor.
Fireste, ideal ar fi ca pacientul sa stie dinainte cam ce ar putea sa-l intereseze pe medic in mod special in povestea lui.
Elemente cheie in anamneza : a. Diferentierea intre diverse tipuri de « ameteala » (esentiala !!!)
Vertijul inseamna strict senzatie de rotire dezechilibru – instabilitate la mers .
Ameteala -senzatie de cap tulbure . Aici vrem ca pacientul sa foloseasca propriile lui cuvinte in descrierea starii de ameteala, nu in termeni medicali – comparatiile gen : ma simteam ca intr-un carusel/leagan/ ma simt ca dupa o betie etc sunt formulari bine venite.
b. Aparitia / instalarea simptomelor si evolutia in timp : cand au aparut prima data / daca a fost instalare brusca /progresiva; daca e vorba despre criza unica/ crize repetitive, cu perioade de “normalitate” intre crize
c. Durata simptomelor (secunde… saptamani… ani etc)
d. Factori declansatori ( anumite miscari / factori de stres etc)
e. Alte simptome ce insotesc ametelile (greata / varsaturi / dureri de cap / simptome care tin de auz- scaderea auzului / urechi infundate / zgomote in urechi)
f. Afectiunile asociate (alte boli) sunt si ele trecute uneori prea rapid in revista (desi unele sunt f importante !) ; eventual si istoricul familial
g. Consulturile si investigatiile efectuate pana in momentul de fata si tratamentele incercate Examenul clinic ORL –aici vorbim in special despre examinarea urechilor (otoscopia)
Teste audiologice (de auz) – uneori pot fi omise daca nu exista nici un element sugestiv sau factor de risc in anamneza
Teste vestibulare – aici avem la dispozitie o intreaga « baterie » de teste.
Unele obligatorii , altele le selectam in functie de tabloul clinic sau de rezultatul testelor precedente. In principiu urmam o anumita ordine (« pas cu pas »).
1. Testele de echilibru/coordonare pot fi : a) simple/de baza : Romberg, mersul cu ochii inchisi etc
b) mai sofisticate : posturografia dinamica computerizata, care masoara/cuantifica felul in care pacientul isi tine echilibrul in diverse conditii ; pe un plan stabil sau instabil, cu ochii inchisi sau deschisi etc
2. Videonistagmografia – practic se bazeaza pe reflexul vestibulo-ocular (pe semnalele pe care le transmite urechea interna spre musculatura oculara) si presupune folosirea unor « ochelari » speciali care filmeaza cu o camera cu infrarosu miscarile ochilor in intuneric.
Explicatie : atunci cand sunt in intuneric ochii n-au « la ce sa se uite » si se misca doar in functie de semnalele reflexe primite de la creier/urechea interna; aici urmarim practic sa declansam senzatia de vertij , fie printr-o anumita miscare/pozitie (teste pozitionale), fie sa stimulam urechea interna cu aer/apa calda/rece (probe calorice) sau cu ajutorul scaunului rotator.
Uneori, pentru completarea diagnosticului, mai avem nevoie si de investigatii suplimentare – analize de sange, investigatii imagistice (CT /RMN/ecografie Doppler), evaluari neurologice/oftalmologice/reumatologice.
Intrebari frecvente : 1. O sa-mi fie rau dupa testele vestibulare ?
Uneori este posibil ca pacientul sa plece cu capul ceva mai tulbure, insa de cele mai multe ori aceasta stare dispare destul de repede.
Daca este vorba de un vertij pozitional pe care il repozitionam, pacientul pleaca simtindu-se mult mai bine.
La multi pacienti anxietatea este mai degraba cea care provoaca simptome, si nu neaparat testele in sine.
Pentru orice eventualitate insa, pentru un consult vestibular, noi sfatuim pacientii sa vina insotiti si fara sa conduca masina.
2. Aceste teste necesita o pregatire prealabila ? Este foarte important ca orice medicatie cu efect « inhibitor vestibular » (care inhiba acel reflex vestibulo-ocular de care vorbeam mai devreme si pe care se bazeaza testele noastre) sa fie intrerupta cu cel putin 48 de ore inainte de evaluare.
Din aceasta categorie fac parte medicamentele gen Betaserc(Betahistina), Stugeron(Cinarizina), Arlevert, Emetostop, medicamentele sedative(de somn) sau anxiolitice(de calmare).
Pentru alte informatii legate de cum puteti ajunge la specialisti care vor pune un diagnostic corect si tratament adecvat va invit a ma contactati telefonic la 0722.631/.336 Delia Rus Fondator Centrul de informare si indrumare medicala Delia Rus Health Consulting
