Offf…. vertijul asta!

Psihicul cauzează permanent reacții în organism, de aceea, acest aspect trebuie avut nepărat în vedere, atunci când ne punem problema amețelilor, a tulburarilor de echilibru.

Foarte multi pacienti dragi mie, pe care ii informez si indrum specializat, imi descriu in povestea lor si unele semne ca si cele subliniate in articolul urmator.

De aceea, impreuna cu specialistul in domeniu Psiholog Mateescu Claudia am asternut cateva randuri pe care va invit sa le cititi.
Tulburări psihice asociate vertijului.

Adesea, vertijul se asociază cu disconfort psihic specific fiecărui pacient în parte. În funcție de vulnerabilitatea proprie, cel mai adesea, pacienții care suferă de vertij pot suferi atacuri de panică sau depresie.

Prezenţa a minim 4 simptome din cele 13 de mai jos permite diagnosticarea atacului de panică:

Simptome cardiovasculare 1. Palpitaţii, ritm cardiac accelerat (senzaţia că inima bate “nebuneşte”); 2. Transpiraţie; 3. Dureri în piept;

Simptome respiratorii -Senzaţie de sufocare, nod în gât sau respiraţie neregulată;

Simptome gastrointestinale -Senzaţie de greaţă, vomă sau dureri de burtă;

Simptome neurovegetative -Ameţeli, pierderea echilibrului, senzaţie de leşin;  Senzaţia că te îneci; Tremurături;  Senzaţia de amorţeală sau furnicături;  Frisoane sau puseuri de căldură;

Simptome psihologice Sentimentul că lumea nu e reală sau sentimentul de detaşare de sine;  Teama de a nu pierde controlul sau de a înnebuni;  Teamă de a nu muri, teama de a nu face un atac de cord, atac cerebral etc.

Atacul de panică este o formă tratabilă de anxietate. E greu de diagnosticat pentru că pacientul are multe simptome și stări asociate altor afecțiuni. Cel mai adesea este confundat cu atacul de cord.

Cauzele atacurilor de panica nu se pot specifica cu exactitate pentru ca e vorba de un spectru larg de factori: sensibilități emoționale și factori stresanți, probleme biologice netratate, folosirea de stimulante (medicamente, alcool, droguri).

Dar, oricat de complexe ar fi cauzele, afecțiunea se tratează cu succes și pacientul se poate recupera 100%.

Depresia se poate recunoaște după următoarele simptome:

• Stare de tristețe continuă, dispoziție redusă fără un motiv anume;

• Capacitate scăzută de a trăi starea de bucurie;

• Lipsă de energie, lipsă de concentrare, oboseală;

• Lipsă de încredere în sine;

• Tendința de a deveni iritabil și critic;

• Apetit scăzut; • Somn tulburat;

• Relații sociale reduse cu tendința de evitare a celor deja existente;

Unele dintre cele mai proeminente simptome de depresie sunt tristețea patologică, lipsa speranței, sentimente de devalorizare, lipsa dorinței sexuale și lipsa de scop în viață.

Alte semne de depresie frecvent întâlnite sunt tulburări de somn, stare de anxietate, stare de iritabilitate ca și încetinirea gândirii, a reacțiilor și mișcărilor ceea ce face ca această stare să fie diferită de starea normală de tristețe. Tristețea nu solicită tratament pe când un depresia solicită ajutor profesional.

Trei din zece persoane trec în timpul vieții printr-o stare de depresie severă care ar trebui tratată de un doctor sau psiholog.

Tipurile de depresie sunt: Tulburarea depresivă majoră ,Distimia ,Tulburarea sau Boala Bipolară ,Ciclotimia ,Depresia sezonieră, Depresia Postpartum (sau depresia după naștere) ca și Depresia Baby Blues, o formă mai ușoară de depresie după naștere.

Depresia la adulți poate fi întotdeauna tratată cu succes.

Articol scris de Claudia Mateescu –Psiholog si Psihoterapeut(Master formativ Psihologie Clinică, psihodiagnostic și intervenții terapeutice de tip integrativ)
Pentru alte informatii legate de cum puteti ajunge la specialisti care vor pune un diagnostic corect si tratament adecvat va invit sa ma contactati telefonic la 0722.631/.336 Delia Rus Fondator Centrul de informare si indrumare medicala Delia Rus Health Consulting